Urmele trecerii timpului.

Timpul fuge din ce in ce mai repede, nu ne mai ajunge. Sunt prea multe de facut, nu mai e timp de iubit in thina, de jucat fara limita. Maturitatea vine cu grija pentru implinire si cu presiunea lucrurilor care "trebuie facute". Avem acelasi timp toti de pe lume. Acelasi numar de ore intr-o zi, acelasi Pamant care se invarte in jurul Soarelui osciland intre zi si noapte. Si totusi, unii dintre noi par sa lase urme mai adanci, trainice in timpul prin care trec si altii plutesc nehotarat prin el. Oare ce ne face atat de diferiti?