Pasca de Pasti cu branza si stafide. Doar de Pasti?

Acum cateva zile Andrei, un prieten de-al meu, imi povestea despre cat de bune sunt deserturile pe care le gateste mama lui (care e bucatareasca de profesie, deci…il cred pe cuvant ca nu e vorba numai despre efectul emotional de “manacare ca la mama-acasa”). Si am ajuns amandoi sa ne miram cum in unele zone ale Romaniei se gatesc unele mancaruri numai la ocazii festive si in altele se pregatesc cu regularitate. De exemplu, in Muntenia sarmalele se pregatesc pentru sarbatorile de iarna, mai ales, iar in Moldova le gasesti mult mai des pe masa. La fel si cu Pasca de Pasti. Una dintre bunatatile specifice acestei sarbatori ar putea fi pregatita si cu alte ocazii, poate? Raspunsul meu a fost ca nu, pentru ca atunci nu are mai fi speciala. Cred ca si meniul de sarbatori face parte dintr-un fel de…ritual. O sa spuneti poate, la fel ca Andrei, ca fiecare zi ar trebui sa fie o sarbatoare, nu numai unele. Dar eu tot cred ca avem nevoie de momente deosebite, de zile deosebite, a caror semniticatie sa o cunoastem si sa o apreciem, fiecare cum poate, stie sau simte :-)

Dar sa revenim la pasca. Si vorbesc despre pasca noastra, pentru ca mai este si cea evreiasca, “mața”. In traditia evreiasca pasca e poreclita “pâinea săracilor”  din cauza faptului ca evreii saraci continuau s-o manance si după Pasti. Iata deci, Andrei, ca se poate si in afara sarbatorilor, dar valoarea produsului se transforma.

Pentru crestini insa, rolul traditional al pascai este legat de  Cina cea de Taină, cand Isus și apostolii au mancat miel si azima (paine) după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pasca. Mielul, pasca și vinul au devenit insa in datinile crestine simboluri cu noi semnificatii: Mielul este simbolul lui Isus Hristos, care isi accepta sacrificiul. Pasca si vinul semnifica sacrificiul Christic. Si de la traditiile crestine, spiritul comercial si creativitatea gastronomica au dus pasca pe…cai nebanuite :-) Asa ca azi avem pasca cu branza, cu fructe, cu ciocolata…

Anul trecut am decoperit aceasta reteta, pe care am si testat-o. Si pentru ca iesit bine, am pastrat-o in Google Docs :-D si anul acesta o sa o folosesc din nou. Si sper sa iasa foarte bine! Daca o incercati, mi-ar placea sa stiu cum v-a iesit. Iata si reteta. Eu am folosit un cantar de bucatarie si masina de facut paine a parintilor mei, cred ca e bine de stiut de la inceput :-). Si acum, sa incepem repetitiile pentru vineri:

Pentru aluat:

550g faina
125ml apa calduta
125 lapte caldut
80g unt topit
150g zahar tos
1 pliculet drojdie uscata
2 galbenusuri
un praf de sare
Coaja rasa de la o lamaie

Pentru umplutura:

300g branza dulce de vaca
1 pliculet zahar vanilinat
2 fiole esenta de rom
Coaja rasa de la o lamaie
10g gris
25g faina
2 oua
100g stafide (sau mai multe, sau mai putine, depinde de cat de mult va plac stafidele. Sau in loc de stafide, se pot pune alte fructe confiate, si PAsca nu se mai numeste cu branza si stafide)

Zahar tos…dupa gust.

Pentru uns Pasca dupa ce ne-au iesit aluatul si umplutura si le-am pus impreuna:

1 galbenus
30ml lapte
Miere pentru uns dupa coacere

Cum se gateste minunatia:

Inainte de orice, stafidele trebuie puse la inmuiat intr-un bol cu apa, cam jumate de ora, si apoi le scurgem. Pentru aluat se pun ingredientele in masina de paine: apa calduta, laptele caldut, untul topit (dar nu fierbinte) in prealabil in cuptorul cu microunde, galbenusurile, pliculetul de drojdie, zaharul tos, coaja rasa de lamaie, faina si sarea. Se lasa aluatul la framantat 30 minute si la dospit inca o ora. In acest timp, branza se amesteca intr-un bol, cu zaharul tos, esentele si zaharul vanilat, coaja de lamaei, stafidele, ouale si apoi 10 g de gris si 25g de faina…se tot amesteca, pana la omogenizare.

Dupa ce aluatul a dospit il impart in 2 parti egale. Din jumatate de aluat se face o foaie rotunda ca tava pentru pasca, nu foarte subtire. Se poate intinde foaia cu mana. Ca sa nu se lipeasca si sa fi usor de scos din forma pasca, eu folosesc foaie de copt. Dupa ce am pus foaia de aluat in forma,se impunge din loc in loc cu furculita. Cealalta jumatate de aluat o impartim in trei parti egale, pe care le rulam pe fiecare in parte. Cu cele 3 rulouri lungi (cat diametrul tavii, fiecare) facem o coada impletita :-), pe care o punem in tava peste foaia de aluat, in forma de cerc. Asezata in aceasta forma, parca se mai lasa la crescut cam trei sferturi de ora. Apoi in mijloc se pune compozitia, se unge parca cu galbenusul batut cu lapte si se baga la cuptor, pentru 40-50 de minute, la foc mediu. Dupa ce s-a copt, daca o ungem cu miere, o sa arate stralucitor :-)

Revin cu pozele operatiunii Pasca din 2012, de la locul faptei, vineri.