To smart or not to smart: ce telefon sa imi cumpar?

Scrie un comentariu

Acum un an as fi spus ca nu exista smartphone-ul perfect, dar exista unul perfect pentru mine, cu siguranta. Si acela a fost Samsung Galaxy S II, pentru ca am regasit in el exact ce aveam nevoie si o viteza de reactie foarte buna. Dar cum progresul in tehnologiei creste ca Fat-Frumos, e deja vremea sa ma gandesc la un nou smartphone, care sa arate si mai bine sa sa imi ofere o experienta noua. Este foarte adevarat ca pentru femei conteaza mai mult decat pentru barbati designul telefonului. Dar…asta nu inseamna ca barbatii nu au si ei preferinte, sunt sigura ca au :-)

Dincolo de design, cred ca mai sunt alte doua aspecte la fel de importante care ne determina alegerea: performanta si renumele. Mai exact, daca in categoria de buget in care ma incadrez un telefon iese in evidenta prin recomandari si testele realizate arata ca specificatiile tehnice isi fac treaba la maxim, alegerea tocmai mi-a fost facuta mai usoara. Doar ca, in realitate…ar mai fi ceva: cum se reflecta noul telefon in viata mea, cum se potriveste cu ce imi place si cu ce obisnuiesc sa fac cu telefonul mobil? Cel mi recent studiu realizat de GFK vorbeste despre ce fac romanii cu smartphone-urile, iar cele mai utilizate functii in mod obisnuit sunt:

1.    Email/ Chat/ Instant Messenger (76%)
2.    Muzica/ Radio (60%)
3.    Retele sociale/ Bloguri (57%)
4.    Jocuri/ Petrecerea timpului liber (54%)
5.    Stiri/ Meteo (49%)

Aproape jumatate dintre detinatorii de smartphone care au participat la studiu declara ca obisnuiesc  sa faca fotografii si sa posteze informaţii in social media, dar exista si tendinta de a cauta informatii pe internet direct in magazin, atunci cand se afla la cumparaturi, despre produsele pe care intentioneaza sa le achizitioneze (41%). Din aceste date intelegem ca ce stie sa faca efectiv un smartphone primeaza. Am organizat mai jos o lista cu criterii dupa care putem alege un smartphone, astfel incat sa fim cat mai multumiti. De exemplu, eu nu o sa imi iau  un telefon cu diagonala mai mare de 5 inch pentru ca nu il folosesc pentru lucruri care sa necesite dimensiunea asta (pentru acele lucruri am tableta si laptopul).  Nu o sa cumpar un telefon foarte restrictiv, care nu imi permite sa il personalizez pentru ca nu imi place sa imi “spuna” tehnologia ce pot face si ce nu.  Nu o sa imi iau un telefon foarte colturos si robust, pentru ca mi se pare ca nu pot sa ma conectez cu acest aspect si o sa caut de fiecare data un smartphone cu camera foto cat mai buna, pentru ca nu sunt fotograf profesionist astfel incat sa am cu mine DSLR-ul tot timpul insa imi place sa pot surprinde momente frumoase in imagini de calitate.

1. Specificatii tehnice si sistem de operare – ce perfomante poate atinge smartphone-ul, de la durata bateriei si camera foto pana la procesor, memorie si sistem de operare. Exista un motiv pentru care userii de Android si cei de iOS nu ajung la un numitor comun…asteptarile lor in materie de mobile sunt diametral opuse: creativitate vs. simplitate, varietate vs,. siguranta, si lista poate continua. Conform unui studiu realizat de Vuclip luna trecuta, prioritatea numarul 1 in alegerea smartphone-ului de catre femei sunt functiile acestuia.

2. Buget – acesta este, conform aceluiasi studiu, criteriul principal de departajare al smartphone-urilor pentru barbati. Dar trebuie sa fim constienti de faptul ca nu putem avea si luna si stelele cu 300 de RON.

3. Ergonomie – manevrabilitatea unui device mobil si trasaturile sale fizice,  dimensiunea si  design-ul, sunt greu de neglijat pentru ca pe de-o parte,trebuie sa iti fie usor si natural sa porti cu tine smartphone-ul si pe de alta parte e normal sa vrei sa iti placa sa fii vazut folosindu-l, pentru ca te reprezinta.

4. Brand – poate ca preferi Samsung, HTC, Apple sau LG. Indiferent de optiune insa, e bine sa cercetezi si ce ofera, in aceeasi categorie de produs, competitia, pentru a putea lua o decizie cat mai obiectiva. Nu este gresit sa fii fidel unui brand, ba dimpotriva, acomodarea face ca in timp sa devii expert in utilizarea unui smartphone, insa e bine sa fi…un consumator informat si sa alegi un brand pentru ca merita increderea ta :-)

De cate femei este nevoie ca sa schimbe un bec?

Scrie un comentariu

Se pune ca cel mai destept lucru pe care il poti face astfel incat sa nu  mai rada oamenii de tine este sa faci singur haz de propria situatie. Mai trebuie sa cadem de acord si ca situatia in care nimeni nu rade de tine niciodata nu exista, nici macar daca esti tiran, avem destule marturii in carti despre cati au ras de Nero sau Hitler. Si…pentru ca in bancurile cu blonde nu ma regasesc deloc, mi-am adus aminte de clasicul parafrazat in titlu si m-am intrebat de ce nu are si o versiune…feminina :-) Am doua variante de raspuns, dar la fiecare in final este nevoie de una singura. Fir-ar, nu sunt deloc buna la bancuri! Nici macar nu prea le tin minte, defapt…

Anyway, in prima varianta de raspuns, o singura femeie care stie ce vrea si are grjia de ea (a se intelege aici nu protectie, ci grjia pentru cum arata, cum se imbraca, cum merge pe tocuri, cum ii sta parul, cum parcheaza masina, cum este aranjata mobila in casa, ce manaca, ce crema hidratanta cu SPF folosete, ce tratament anticelulitic este cel mai eficient, cate grade sunt afara si cand apar noile treduri in moda pe Facebook) poate convinge cu  usurinta aproape orice barbat aflat in apropiere sa ii schimbe becul…fie el politist, forumist sau vegetarian.  Sau, in varinata a doua, tot o singura femeie poate sa schimbe un bec cu manutele ei, urmand acesti pasi simpli. (da, articolul e scris de un barbat :-P ). Pentru ca, de cand cu egalitatea drepturilor, avem in egala masura voie chiar si sa ne electrocutam sau nu, in functie de cat suntem de atente sau dibace, nu-i  asa? Acum…depinde si in ce stare de spirit de aflam cand se arde becul, pentru ca eu sincer pot fi astazi in prima situatie si maine in cea de-a doua.

Acum sa revenim la trebuiri mai serioase…ce vreau sa spun defapt este ca femeile vad in general mai multe posibilitati, si dincolo de ele, chiar si intr-o situatie simpla. In vreme ce, fara sa imi permit sa generalizez,  barbatii functioneaza altfel: tind sa vada si sa imbratiseze prima si cea mai simpla solutie practica. Daca nu sunt politisti sau forumisti, desigur :-) Iar aceasta capacitate  noastra poate fi in online extrem de utila. Da, poate ca simtul orientarii este mai bine ancorat in realitate la barbati, in majoritate, insa emotia si profunzimea analizei pot aduce rezultate mai bune decat orientarea instinctiva, atunci cand vorbim despre managementul unor comunitati, rezolvarea unor crize de PR sau shiftul uneri campanii care nu merge in directia buna.

Astfel de diferente fac sa merite evenimentele ca Women on Web, la care discutam despre rolul pe care il jucam in industria online din Romania, depre planurile pe care le avem, despre bune practici, realizari si modele. Asa ca…ne vedem pe 27 aprilie, la hotel Howard Johnson in Bucuresti, la editia din 2012 a conferintei organizate de Evensys si prezentata de Activia, ce va surprinde in mare oportunitatile si tendintele pe care online-ul le ofera astazi.

Wow va fi transmis live pe site si cativa dintre speakeri sunt Emilia Popescu, Alessandra Stoicescu, Bogdana Butnar, Cristina Bazavan sau Amalia Enache.  Cat despre schimbatul becurilor, deocamdata am un singur sfat: sa fie economic. Daca se sparge, revin cu vesti!

Dreptul la opinie

Scrie un comentariu

M-am gandit mult daca sa scriu ceva sau nu despre subiectul excluderii lui Dragos din echipa de ambasadori Samsung. Si am ajuns la concluzia ca, daca tot avem toti dreptul la opinie pe acest subiect, as putea la fel de bine sa mi-l exercit si eu.

Pe scurt lucrurile stau cam asa: o conversatie pe Twitter cu multe cuvinte grele  a declansat o discutie tot pe Twitter despre cum Samsung isi alege ambasadori care vorbesc si se poata indoielnic. (rezumat cu multe eufemisme). Discutia a dus catre investigarea cuvintelor folosite de Dragos si concluzia a fost ca ele nu au ce cauta in portofoliul echipei de Mobilers.  Ceea ce se traduce prin faptul ca Dragos nu mai este acum in echipa. Si atat. Nu prin faptul ca cineva il uraste, pe el si proiectele lui, sau ca echipa de ambasadori are ceva cu Haotik.

Din cat am interactionat cu el, Dragos mi-a dovedit ca este un om simplu, dar onest si perseverent. Si alegerea lui ca ambasador Samsung s-a datorat tocmai acestor calitati. Iar pentru brand, un utilizator care foloseste produsele cu entuziasm, scrie despre ele des merita atentie si respect. Nimic din cele pe care tocmai le-am scris nu s-au schimbat…in afara de faptul ca Dragos nu mai este membru in echipa Samsung Mobilers. Si asta se intampla pentru ca  regulamentul si contractul dintre brand si mobilers include inclusiv clauze legate de comportamente sau utilizarea unui limbaj cu care compania nu vrea sa se asocieze sau pe care nu le incurajeaza. (aceasta regula nu se va schimba, pentru ca ceea ce ne dorim de la o echipa de ambasadori nu are legatura cu controversele si injuraturile).

Acum…poate parea ca am dat dreptate mai mult altora decat lui in aceasta situatie, prin decizia luata. Dar lucrurile nu stau deloc asa.  Fiecare om are dreptul sa isi aleaga cum reactioneaza si  are dreptul sa se apere impotiva acuzelor, injuriilor, sa nu se lase “calcat in picioare” de diversi hateri, sa fie defensiv sau ofensiv, in functie de cum ii dicteaza autocontrolul si ambitia. Numai ca, uneori, alegem sa facem aceste lucruri mai putin tactic iar consecintele sunt neplacute. Daca s-a intamplat o singura data nu ne defineste neaparat si poate fi o lectie din care sa invatam, pentru ca data viitoare sa nu se mai intample. Si nu inseamna, in niciun caz, ca “ceilalti” au castigat. Ci doar ca lovitura de azi trebuie sa ne faca mai puternici si mai intelepti.

Si ar mai fi ceva, din categoria “si daca…?” Daca Dragos ar fi folosit argumente mai putin..colorate si organice si daca regulile nu ar fi scrise si semnate negru pe alb astfel incat sa incerce sa fie cat mai obiective, poate ca astazi Twitter-ul ar fi fost un loc mai putin palpitant. Dar cum perfectiunea nu exista…sa mergem mai departe, poate injurand mai putin ca sa putem lucra mai bine.

Putina creativitate de Pasti, se poate?

Scrie un comentariu

Azi Victoria mi-a facut o surpriza placuta. Am primit pe mail poze cu cele mai interesante poze cu oua de Pasti de anul acesta…si nu neaparat pentru ca sunt cu Angry Birds :-) Cred ca ideile noastre sunt cel mai de pret lucru si unul dintre putinele care nu ne pot fi luate. Si faptul ca cineva isi pune creativitatea, dar si meticulozitatea la incercare pentru a realiza din proprie initiativa un proiect frumos, original, este o dovada admirabila de hotarare. Intre atata monotonie in jur, ma bucur cand gasesc urme de entuziasm, indiferent de cat de mare sau de mica este doza lor.  Iar doza de azi e tocmai potrivita pentru Pasti :-) si confirma vorbele lui Bo Bennett “Enthusiasm is excitement with inspiration, motivation, and a pinch of creativity.”

Cred ca ceea ce ne poate face sarbatorile, dar si oricare alta zi din viata deosebite este picatura de creativitate pe care suntem dispusi sa o investim. Asa ca…sa fim creativi cu bucatele si cadourile de Pasti, anul acesta, ce ziceti? Astfel incat dincolo de gusturi si culoare, sa ramana si ceva emotii in urma zilelor de sarbatoare.


Pasca de Pasti cu branza si stafide. Doar de Pasti?

Scrie un comentariu

Acum cateva zile Andrei, un prieten de-al meu, imi povestea despre cat de bune sunt deserturile pe care le gateste mama lui (care e bucatareasca de profesie, deci…il cred pe cuvant ca nu e vorba numai despre efectul emotional de “manacare ca la mama-acasa”). Si am ajuns amandoi sa ne miram cum in unele zone ale Romaniei se gatesc unele mancaruri numai la ocazii festive si in altele se pregatesc cu regularitate. De exemplu, in Muntenia sarmalele se pregatesc pentru sarbatorile de iarna, mai ales, iar in Moldova le gasesti mult mai des pe masa. La fel si cu Pasca de Pasti. Una dintre bunatatile specifice acestei sarbatori ar putea fi pregatita si cu alte ocazii, poate? Raspunsul meu a fost ca nu, pentru ca atunci nu are mai fi speciala. Cred ca si meniul de sarbatori face parte dintr-un fel de…ritual. O sa spuneti poate, la fel ca Andrei, ca fiecare zi ar trebui sa fie o sarbatoare, nu numai unele. Dar eu tot cred ca avem nevoie de momente deosebite, de zile deosebite, a caror semniticatie sa o cunoastem si sa o apreciem, fiecare cum poate, stie sau simte :-)

Dar sa revenim la pasca. Si vorbesc despre pasca noastra, pentru ca mai este si cea evreiasca, “mața”. In traditia evreiasca pasca e poreclita “pâinea săracilor”  din cauza faptului ca evreii saraci continuau s-o manance si după Pasti. Iata deci, Andrei, ca se poate si in afara sarbatorilor, dar valoarea produsului se transforma.

Pentru crestini insa, rolul traditional al pascai este legat de  Cina cea de Taină, cand Isus și apostolii au mancat miel si azima (paine) după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pasca. Mielul, pasca și vinul au devenit insa in datinile crestine simboluri cu noi semnificatii: Mielul este simbolul lui Isus Hristos, care isi accepta sacrificiul. Pasca si vinul semnifica sacrificiul Christic. Si de la traditiile crestine, spiritul comercial si creativitatea gastronomica au dus pasca pe…cai nebanuite :-) Asa ca azi avem pasca cu branza, cu fructe, cu ciocolata…

Anul trecut am decoperit aceasta reteta, pe care am si testat-o. Si pentru ca iesit bine, am pastrat-o in Google Docs :-D si anul acesta o sa o folosesc din nou. Si sper sa iasa foarte bine! Daca o incercati, mi-ar placea sa stiu cum v-a iesit. Iata si reteta. Eu am folosit un cantar de bucatarie si masina de facut paine a parintilor mei, cred ca e bine de stiut de la inceput :-) . Si acum, sa incepem repetitiile pentru vineri:

Pentru aluat:

550g faina
125ml apa calduta
125 lapte caldut
80g unt topit
150g zahar tos
1 pliculet drojdie uscata
2 galbenusuri
un praf de sare
Coaja rasa de la o lamaie

Pentru umplutura:

300g branza dulce de vaca
1 pliculet zahar vanilinat
2 fiole esenta de rom
Coaja rasa de la o lamaie
10g gris
25g faina
2 oua
100g stafide (sau mai multe, sau mai putine, depinde de cat de mult va plac stafidele. Sau in loc de stafide, se pot pune alte fructe confiate, si PAsca nu se mai numeste cu branza si stafide)

Zahar tos…dupa gust.

Pentru uns Pasca dupa ce ne-au iesit aluatul si umplutura si le-am pus impreuna:

1 galbenus
30ml lapte
Miere pentru uns dupa coacere

Cum se gateste minunatia:

Inainte de orice, stafidele trebuie puse la inmuiat intr-un bol cu apa, cam jumate de ora, si apoi le scurgem. Pentru aluat se pun ingredientele in masina de paine: apa calduta, laptele caldut, untul topit (dar nu fierbinte) in prealabil in cuptorul cu microunde, galbenusurile, pliculetul de drojdie, zaharul tos, coaja rasa de lamaie, faina si sarea. Se lasa aluatul la framantat 30 minute si la dospit inca o ora. In acest timp, branza se amesteca intr-un bol, cu zaharul tos, esentele si zaharul vanilat, coaja de lamaei, stafidele, ouale si apoi 10 g de gris si 25g de faina…se tot amesteca, pana la omogenizare.

Dupa ce aluatul a dospit il impart in 2 parti egale. Din jumatate de aluat se face o foaie rotunda ca tava pentru pasca, nu foarte subtire. Se poate intinde foaia cu mana. Ca sa nu se lipeasca si sa fi usor de scos din forma pasca, eu folosesc foaie de copt. Dupa ce am pus foaia de aluat in forma,se impunge din loc in loc cu furculita. Cealalta jumatate de aluat o impartim in trei parti egale, pe care le rulam pe fiecare in parte. Cu cele 3 rulouri lungi (cat diametrul tavii, fiecare) facem o coada impletita :-) , pe care o punem in tava peste foaia de aluat, in forma de cerc. Asezata in aceasta forma, parca se mai lasa la crescut cam trei sferturi de ora. Apoi in mijloc se pune compozitia, se unge parca cu galbenusul batut cu lapte si se baga la cuptor, pentru 40-50 de minute, la foc mediu. Dupa ce s-a copt, daca o ungem cu miere, o sa arate stralucitor :-)

Revin cu pozele operatiunii Pasca din 2012, de la locul faptei, vineri.

A fost odata ca niciodata: istoria social media

Scrie un comentariu

Storytelling-ul e catalizatorul social media, fara indoiala. Curiozitatea de a afla ce s-a mai intamplat in viata altora, entuziasmul sharingului de vesti despre propria viata, povestile dintre branduri si consumatori, fac mediile sociale sa vibreze de continut. Cum povesti in social media sunt miliarde, este timpul astazi pentru o poveste despre social media.  Iata un infographic care povesteste istoria social media, din cele mai vechi timpuri (care nu sunt asa de vechi) pana astazi, mai jos.

 

De la SixDegrees incoace, avem cateva “aniversari” importante in social media.In vremuri  4 februarie este ziua cand, in 2004, Facebook a fost lansat pentru studentii de la Harvard. A fost odata un tanar programator american, pe nume Mark. Continuarea…o stiti deja :-) . 5 ani mai tarziu, pe 16 martie 2011, Facebook a depasit traficul web al Google. Dar acesta nu se lasa impresionat, si pe 28 iunie 2011, lanseaza Google Plus  in versiune Beta. MySpace a decazut din drepturi in favoare Facebook si el, in vara lui 2008. Twitter, in schimb, lansat in 2006, sarbatoreste pe 13 iulie 2011 5 ani  ajungand la peste 350,000,000,000 tweets / day…not bad for 140 characters lenght :-) . Si ar mai fi Pinterest, lansat in closed beta in martie 2010 si acum are peste 10.5 milioane de useri. Inainte de toate acestea insa, in 1971, primul mail si-a gasit destinatarul. A fost trimis intre doua computere aflate …unul langa altul. Apoi, lansarea AOL in 1987 care a generat nebunia instant messaging-ului care dureaza pana in zilele noastre. Lansarea iPhone in iunie 2007 si a primului telefon comercial cu Android OS , in 2008 (HTC Dream) au schimbat conceptul de mobilitate a tehnologiei pentru end-users. Cu alte cuvinte, social media incape in buzunar. To be continued.

Ce se intampla pe internet intr-un minut?

Scrie un comentariu

Doar atat:

De sezon: Vezi ca sunteti proaste amandoua?

Scrie un comentariu

Replica din Dl. Goe de mai sus mi-a venit azi in minte in timp ce eram in tramvai. O sa vedeti mai jos de ce se potriveste de minune in dialogul despre doi copii, ama lor, vecina si ouale de Pasti. Tot din categoria “invataminte in RATB” astazi am nimerit langa o mama care isi ducea fetitele la scoala (cred, judecand dupa ghiozdane si ora matinala). Una dintre ele, probabil de vreo 7-8 ani, se distra cu o acadea care iti face limba verde si cealalta, un picut mai mare, butona telefonul mobil, LG cu Android. Mama, la randul ei, s-a nimerit in tramvai exact langa usa pe care, la urmatoarea statie dupa ce am urcat eu, a urcat o vecina. Stiu, stiu, deja pare telenovelistic. Dar nici macar n-am inceput :-)

Ei bine,mama copiilor o saluta pe vecina si incep sa vorbeasca despre treburi casnice, amintiri din copilarie si ajung inevitabil la momente speciale in familie: se apropie Sarbatoarea Invierii…

VECINA: Si ce faceti mamica de Pasti, plecati pe undeva?

MAMA: Ei, un pic pe la tara, pentru astea mici ca dac’ar fi dupa mine as putea sa stau acasa, sa nu ma bata nimeni la cap.

VECINA: Adevarul e ca dupa toata curatenia de Pasti, si dupa cozonaci, si pasca, si tot ce de pregatit…e osteneala mare si cu sarbatorile astea, da’ ce s-i faci, daca asa le-a lasat Dumnezeu pe lume! Da’ maica-ta cum mai e, cu piciorul, si l-a scos din ghips? Nici n-am mai avut timp sa mai trec pe la ea.

MAMA: E bine, e bine, l-am scos din ghips dar e cam slabita…

VECINA: Of, santate maica, si ei si tie si la astea mici, ca asta e cel mai important. Pai inseamna ca tu trebuie sa o ajuti acuma la curatenie, ce sa faci?

MAMA: Trebuie, trebuie …(un aer de “nu mai ajungem in statie odata: pluteste deaspura mamei, iar fetitele se hlizesc nerabdatoare sa coboare, si ele).

VECINA: Am fost si eu ieri sa iau pentru curatenie, Pronto, Ariel, ce mai trebuie acolo, si am gasit si vopsea pentru oua, am luat rosie ca era cea mai ieftina.

MAMA: Eu n-am cumparat inca, dar o sa iau si alte culori, pentru astea mici.

VECINA (usor indignata) : Da’ e pacat, maica, invata-le si pe ele, ca ouale sunt rosii de la sangele lu’ Domnu’ Iisus Hristos, cum sa le faci toate culorile pamantului? E pacat, zau asa…

MAMA: Lasa bre, ca nu sta credinta in culorile de la oua! Sa se bucure si ele…

VECINA: Tu stii, fetita, faci cum crezi, da eu iti zic, e bine sa le inveti cu credinta de mici ca altfel, cine stie ce panarame or sa ajun…

MAMA: (deranjata de cuvantul inca neterminat): Da. (catre fetite, care  de la “oua rosii” incoace devenisera brusc foarte atente la discutia femeilor): Hai, coboram aici!

Fetita cu acadea, indreptandu-se spre usa: Da voi nu prea stiti nimic…Ouale sunt rosii ca asa i-a placut iepurasului sa le picteze, si daca nu le faceti rosii o sa se supere si daca nu imi aduce si mie telefon trebuie sa imi ei tu altul, maaamiii! (zambet complice).

Sora mai mare: Da de ce sa primesti telefon ca eu cand eram mica  nu am avut? Repede, acuma, tot ce am eu trebuie sa ai si tu? (scoate limba la sora ei fluturand telefonul).

Fetita cu acadea: Taci, proasto!

Mama o loveste peste mana pe fetita strigand “Alo!” (desi nimeni nu vorbea la telefon si lovitura nu prea avea cum sa o invete ceva bun despre cadourile Iepurasului de Pasti sau vorbitul politicos) si aceasta scapa acadeaua. Vecina suspina dezaprobator si e de la sine inteles ca acadeaua pierduta provoaca un episod de plans razgaiat.  Pasagerii coboara si usile se inchid.

Intrebarea e cine era Dl. Goe, mama sau fetita? :-) Pentru ca vecina e clar din categoria “mam-mare, mamita si tanti Mita”. A, da…toate acestea se petreceau in dreapta mea. In stanga mea, un domn cu baston priveste zambind usor acru. Acum, spuneti-mi voi, nu este asta o scena de caragialeana?

Lectia de sport: oamenii din “tabara” ta

Scrie un comentariu

Pana acum cativa ani, cand inca locuiam cu ai mei, aveam cunostinte mult mai fresh decat acum despre lumea sportului. Pentru ca de la fotbal, baschet, tennis si pana la wrestilng si curling (recunosc, niciodata nu am priceput jocul asta…It just doesn’t work for me!) fratele meu stie despre toate cate ceva si este la curent cu toate miscarile din acest univers. Si cum nimic nu se pierde, totul se transforma insa in natura, am ramas cu infomatii pretioase, pe care in ultima vreme le actualizez o data la vreo doua saptamani, cand ajung in vizita la ai mei :) . Dupa cum va puteti imagina insa, ce s-a imprimat in memoria mea nu au fost in niciun caz rankingurile sportivilor si rezultatele la meciuri. Am retinut insa vorbe mari ale unor oameni remarcabili prin disciplina si dedicatia lor. Si despre asta vreau sa vorbesc, despre unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem invata din sport si din realizarile acestui gen de oameni in carierele lor: devotamentul.

Vince Lombardi, unul dintre cei mai renumiti si respectati antrenori de fotbal american, spunea asa:“Individual commitment to a group effort — that is what makes a team work, a company work, a society work, a civilization work.” O enumerare simpla, de bun simt si totusi foarte fundamentata. Indiferent ca vorbim despre un sport de echipa sau unul individual, sportivii invata intotdeauna ce inseamna sa pretuiasca si sa ii respecte pe oamenii din “tabara” lor. Iar aceasta est un lucru pe care uneori in viata de zi cu zi il uitam. Uitam ca, la fel ca si noi, coechipierii nostri incearca sa se descurce cum pot mai bine si sa aiba rezultate, ca firma in care lucram se bazeaza pe noi asa cum si noi ne bazam pe ea sau ca societatea in care ne invartim, asa relativa cum este, are nevoie de implicarea noastra pentru a fi mai buna.

Sigur ca ne-am putea lansa in polemici despre cum nu exista societatea ideala sau compania ideala, dar nu despre asta este vorba, ci despre atitudinea devotata fata de acel loc in care te-ai…cuibarit. Daca tot ne aflam aici, ce-ar fi sa facem din spatiul in care ne invartim un mediu care sa functioneze pentru intreaga echipa, si in care fiecare sa simta ca isi are locul. Nu de alta dar….oricat de rapid ai fi, atunci cand intri intr-o cursa cu 4 oameni uniti, sincornizati si atenti unul la celalalt, ei vor alerga intotdeauna o cursa mai buna decat tine, un one-man show. Vrei un exemplu? Urca-te pe banda de fitness si incearca sa faci de unul singur ce vezi mai jos :-) Cand ai obosit sa stii ca ai niste oameni alaturi, fiecare bun in felul sau, care sunt gata sa te respecte si sa primeasca respectul si devotamentul tau. Viata e oricum un teren de sport, de ce sa nu o facem mai fun jucand impreuna cu altii?

Cum arata un ambasador de brand?

Scrie un comentariu

A trecut jumate de an de cand am lansat proiectul de brand ambassadors Samsung Mobilers Romania si echipa a crescut la 20 de oameni super-pasionati de tehnologia mobila. In aceste luni am invatat de la ei si lucrand cu ei cateva lucruri esentiale care definesc (sau care nu definesc) un ambasador de brand. Teoretic, exista aceasta definitia cu care am pornit la drum :

A Brand Ambasador is a person empowered by a company to be the physical representative of the company with respect to sales and marketing. The Brand Ambasador is meant to embody the corporate image in appearance, demeanor, values, and ethics and promote them alongside with its own image.

In proiectul Mobilers aceasta misiune este incarcata si cu povesti si transmisa (aproape) live in social media: pentru ca fiecare dintre tinerii din echipa are felul sau de a se raporta la brand si la produsele sale si le (re)descopera din perspective diferite. Pentru ca fiecare are acces la o experienta autentica a device-urilor Samsung (fie tablete sau smartphones), ce poate avea uneori si momente mai putin placute (pentru ca, sa recunoastem, nu exista produse universal perfecte) dar este speciala din cel putin doua puncte de vedere: 1. al excluvitatii terminalelor si al companiei (in cazul acesta nu vobersc de compania Samsung, ci de compania colegilor de echipa, cu care fiecare dintre mobilers are ocazia sa schimbe idei, experiente, pareri).

Ca sa nu mai lungesc  vorba, pentru ca noua echipa are deja o prima misiune, iata ce am inteles de cand petrec timpul cu ei, si dupa doua runde de recrutari de tineri ambasadori. Un online brand ambasador potrivit este cel care:

  • intelege si apreciaza valoarea brandului si a produselor sale ca utilizator experimentat (adica, mai simplu spus, trebuie sa ii placa brandul al carui ambasador este)
  • are capacitatea de a intelege valorile si prioritatile de marketing ale brandului si de a le respecta
  • cunoaste si poate utiliza canale de promovare astfel incat sa se puna in valoare atat pe el cat si brandul
  • intelege ca imaginea si actiunile sale se reflecta asupra brandului
  • este constient de viteaza de propagare a informatiei si forta ei
  • etse pregatit sa investeasca timp si energie in urmatoarele: cunoasterea aprofundata a brandului si a domeniului sau; integrarea in echipa brandului; promovarea brandului prin mijloacele personale, in viziunea proprie, primind desigur ajutor si recompense de la brand.
  • discuta cu placere despre brand, nu intelege misiunea de brand ambassador ca pe un job, ci mai degraba ca pe o activitate placuta, care poate face parte din rutina lui zilnica.
  • poate fi trend-setter si formator de opinie: este dispus a impartaseasca experienta sa cu altii, sa asculte si sa ofere sfaturi pentru utilizatorii obisnuiti, sa faca recomandari  si sa sustina brandul in discutii despre brand.
  • nu este un vanator de premii, oferte si ocazii speciale, si mai degraba un om perseverent, capabil de angajamente de durata, caruia ii place sa invete si sa isi construiasca o imagine.
  • fie ca este artistic sau tehnic, creativ sau mai degraba explicativ, este pasionat de ceea ce face si are grija de imaginea sa si a lucrurilor pe care le produce.
  • stie sa lucreze in echipa, pentru ca in spatele unui brand sunt defapt, mai multi oameni care trebuie sa lucreze impreuna pentru ca brandul sa se indrepte in directia buna.

Articole mai vechi Newer Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 33 other followers